Privind harta Romaniei observăm că datorită reliefului cât și a dispunerii așezărilor rurale orice gospodărie țărănească situată în zona de deal munte are pe o rază de 100km (distanță accesibilă în timpurile noastre)  o bună piață de desfacere.

Cel puțin un oraș mare cateva orașe medii, o serie de orășele și stațiuni de toate felurile cu potențiali clienti se află în această arie în care micul fermier își poate valorifica munca.

Orășanul, adică potențialul client al fermierului are un anume specific  venit din istorie și păstrat și în zilele noastre. Legătura sa cu satul, cu  bunici, părinți,  sau alte rude ce trăiesc încă la țară. Așa că a putea să procure un produs natural de la țară este un fapt obișnuit.

O bună parte dintre orășenii noștri  sunt obișnuiți  să aibă pentru ei și în special pentru copii lor tot ce este mai bun și sănătos în materie de alimente trimise sau aduse cu drag de acele rude ce le mai au printre țăranii nostri care așa cum știu și cum pot ei se străduiesc să acopere această cerere.

 Acei țărani intreprinzători, fie ei din vremuri trecute, fie de azi  veneau direct cu produsele către clienții lor de la oraș cu căruța, cu trenul,   cu cobilița  iar acum vin cu mașina.

La vremurile noastre ale secolului XXI cănd  mijoacele de transport moderne, tehnologiile IT,  cele de comunicare în timp real permit o colaborare  superioară, apare evidentă și chiar  necesară organizarea privat asociativă a  fermierilor. Noi vom avea Obștimea cu specificul ei clar determinat.

Factorii tehnico-economici obiectivi cât în special faptul că  fermele moderne de mici dimensiuni ale Obștimii nu pot acoperi  cererea din partea consumatorilor crează dezechilibru  cerere – ofertă.

Și atunci se pune problema cum și pe cine servește producătorul în primul rând ??, fără a nemulțumi pe alți solicitanți!.  Soluția este cea clasică pentru cazul unei cereri net superioare ofertei!

Organizarea consumatorilor în sistem CLUB AL CLIENȚILOR ierarhizați funcție de nivelul așteptărilor de deservire.